Cluburile din Liga 1 au respins vineri, în cadrul Adunării Generale a Ligii Profesioniste de Fotbal, propunerea de solidaritate financiară lansată de Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, prin care se dorea distribuirea unui procent de 5% din drepturile de televiziune a meciurilor din Liga 1 către cluburile din ligile inferioare. Florin Prunea, președinte executiv al CSM Poli Iași, dar și membru în Comitetul Executiv al FRF, s-a opus vehement principiului lansat de președintele FRF, numind această acțiune „o diversiune comunisto-securistă pentru a învrăjbi familia fotbalului”.
Președintele ieșenilor consideră această propunere un atac la adresa candidaturii sale pentru funcția de președinte al Federației Române de Fotbal. „În Comitetul Executiv al FRF nu s-a votat. Nu știu cine a făcut această propunere, este o diversiune comunisto-securistă. S-a făcut pentru ca în Adunarea Generală a FRF să se spună că e unul acolo, Prunea, care poate va fi candidat la președinția FRF și nu e de acord să vă dea bani. Persoanei respective îi cer public să iasă să spună ce face cu milionul de euro de la UEFA, care a fost dat în Congresul de la Helsinki pentru dezvoltarea fotbalului„, a susținut Prunea la Dolce Sport.
De asemenea, Prunea aduce în discuție faptul că dacă banii primiți de FRF ar fi utilizați corespunzător și nu ar intra în primele personale, cu siguranță ar ajunge banii pentru dezvoltarea unor academii de fotbal. „Cu acel milion plus primele după meciul cu Feroe, de sute de mii de euro, părerea mea este că Liga a II-a și a III-a se pot face multe academii de fotbal. Nu o să se facă acest lucru, pentru că banii veniți de la UEFA, care sunt foarte mulți, peste zece milioane de euro pe an, nu se duc unde sunt destinați, ci se duc în prime persoanale, se cheltuiesc unde se cheltuiesc. Acest lucru trebuie să-l spună el (n.r. – președintele FRF, Răzvan Burleanu). Este o diversiune pentru a învrăjbi familia fotbalului, dar nu va reuși„.
„Am văzut astăzi o unanimitate, au fost păreri foarte vehemente față de acest tupeu inimaginabil al unuia care încasează milioane de euro și nu dă banii la cluburi. Dar de la anul, când va fi ales noul președinte, toți banii care vin de la UEFA trebuie să ajungă la cluburi” , a afirmat convingător Florin Prunea.
Răzvan Burleanu anunța, vinerea trecută, după desfășurarea ședinței Comitetului Executiv al FRF, că va propune Adunării Generale a FRF, din 27 mai, să voteze „principiul solidarității financiare la toate nivelurile”, care impune distribuirea unui procent de 5% din drepturile de televizare a meciurilor din Liga 1 către cluburile din ligile inferioare.
„Principiul solidarității lipsește cu desăvârșire din fotbalul românesc și considerăm că introducerea lui reprezintă o necesitate, confirmată atât de realitățile fotbalistice pe care le trăim, cât și de practica europeană, la nivel de federații continentale, UEFA, Parlamentul European și Comisia Europeană. Ne gândim la un procent de 5% din drepturile TV pentru Liga 1 care să revină cluburilor din Liga 2 și Liga 3. Printr-o adresă a LPF am fost informați că subiectul va fi discutat în Adunarea Generală a cluburilor de Liga 1 din 27 aprilie”, spunea Burleanu după ultima ședință a Comitetui Executiv al FRF.
Germania redistribuie 20%, Suedia – 16%, Spania și Italia câte 10%
Iată câteva din argumentele implementării principiului solidarității financiare în fotbalul românesc, conform site-ului FRF:
1. Parlamentul European, în luna februarie a acestui an, a adoptat în sesiune plenară raportul Takkula, adică raportul privind o abordare integrată a Politicilor Sportului – bună guvernanță, accesibilitate, integritate. Unul din cei 6 piloni ai raportului este sprijinirea modelului sportiv european prin reiterarea importanței mecanismelor de solidaritate. Practic, Parlamentul European a consacrat, la rândul lui, principiul solidarității în sport și fotbal, după UEFA și federațiile europene.
2. La nivel UEFA, acest principiu al solidarității financiare se aplică pe multiple paliere. Spre exemplu, o parte din veniturile Ligii Campionilor susțin Europa League. Mai mult, acest principiu constituie pentru UEFA o procedură de lucru, pentru că din majoritatea zonelor care produc venituri, o parte se îndreaptă spre alte zone de activitate. Chiar LPF, spre exemplu, primește aproximativ 1 milion de euro anual, în urma unor plăți de solidaritate.
3. Principiul solidarității este aplicat în privința drepturilor tv pentru cluburile de primă ligă în foarte multe țări europene. Spre exemplu:
– În Germania, echipele din eșalonul secund primesc 20% din suma încasată la nivelul Bundesliga – În Suedia, procentul este de 16% – În Spania, aproape 10% din sume se duc spre elașonul secund, iar 0,5% spre fotbalul feminin – În Italia, 10% se duc spre eșaloanele inferioare, cu obligativitatea utilizării acestor sume de către aceste cluburi pentru proiecte grassroots și dedicate copiilor și juniorilor – În Franța, este vorba de un procent de 2,5%, dar cu mențiunea că suma nu poate fi mai mică de 14,26 milioane euro
Echipele care retrogradează din Liga 1 ar beneficia de „sistemul parașută”
4. Principiul solidarității trebuie înțeles și din persepectiva cluburilor de prim eșalon care retrogradează în eșalonul secund și care ar primi, prin implementarea acestui principiu, un sprijin pentru echilibrarea șocului financiar. Este așa-zisul „sistem de parașută”.
– În Spania, pe lângă cei aproape 10% pentru cluburile de eșalon secund, un procent de 3,5% este alocat pentru cluburile care au retrogradat – În Italia, pe lângă cei 10% pentru cluburile de eșalon secund, o sumă fixă de 60 milioane euro se împarte doar cluburilor care au retrogradat din Serie A – În Anglia există un procent diferit pe trei ani de la retrogradare, 55-45-20%, iar din aceste procente un alt procent care se împarte din drepturile tv pentru Premier League pentru fiecare club din eșaloanele 2, 3 și 4 – Alte țări care sprijină cluburile retrogradate din primul eșalon sunt Austria, Danemarca, Olanda sau Scoția
În fotbalul românesc, din sezonul 1994/95 până azi, un procent de aproape 80% din echipele care au retrogradat de pe prima scenă nu au reușit să reziste șocului financiar și, coroborat cu mai mulți factori, fie s-au afundat în eșaloanele inferioare, fie au dispărut total. Cluburi din orașe precum Alba-Iulia, Oradea, Constanța, Reșița, Sibiu, Buzău, Drobeta Tr. Severin sau Satu Mare.
5. Un al cincilea argument ține de o altă realitate de fapt, FRF neavând acces la fonduri publice, dar acoperind aproape 99% din totalul jucătorilor de fotbal din România, având posiblitatea de a produce venituri doar din organizarea a 6-8 partide pe an ale echipei naționale, finala Cupei României și Supercupa României.
Articol scris de Emma Bârsan
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER